ANSAMBLUL FOLCLORIC
George Enescu mărturisea: ,,Socotesc folclorul perfect” iar Bela Bartok era convins că ,,Folclorul românesc merită să suscite admirația tuturor muzicienilor din Europa”.
Ca și alte popoare, românii și-au creat o artă colectivă, folclorul, un limbaj muzical propriu, care precede arta scrisă individuală.
La fel ca în limbajul vorbit, comunicarea muzicală a unui conținut este condiționată de existența unor intonații, structuri și forme cunoscute de întregul popor (sau de o parte însemnată a acestuia). Semnificația lor a fost stabilită în decursul practicii colective.
Ansamblul folcloric al Liceului de Arte Oradea are în componență două secțiuni:
a) secțiunea instrumentală (orchestra): viori, clarinet, saxofon, tobă, braci etc.
b) secțiunea vocală compusă din soliști vocali, grup folcloric coordonat de doamna profesor Bonțu Aurica.
Activitatea se bazează pe o colaborare nemijlocită cu catedra de canto (canto popular). Orchestra beneficiază de aportul profesorilor: Bonțu Lucian Florin (acompaniament) și Moga Andrei (vioară). În privința repertoriului, abordăm cu predilecție folclorul din zona Bihorului.
După cum menționa folcloristul Traian Mârza, cântecul vocal de dans și trăgănata (doina) au cea mai mare pondere în viața folclorică a satelor. Bineînțeles că avem în repertoriu și piese din alte zone folclorice: Banat, Ardeal, Moldova, Oltenia și Muntenia. În alcătuirea repertoriului avem în vedere două mari categorii:
- Producții artistice care au un caracter ritual sau ceremonial (ocazionale) legate de:
- muncă
- date calendaristice ( Dragobete, 1 Decembrie, 8 Martie, 24 Ianuarie etc.)
- momente importante din viața omului (botez, nuntă etc.)
- Producții artistice neocazionale (nelegate de prilej).
În prima categorie intră : cântece și jocuri de nuntă, de șezătoare, repertoriul sărbătorilor de iarnă (colinde, urări), cântece patriotice. Din categoria a doua fac parte: cântecul propriu-zis, doina, balada, repertoriul de dans, cântece și jocuri de ascultat.